Într-o lume în care algoritmii decid ce vedem, iar viața urbană pare să acapareze tot mai mult spațiul public, un proiect născut în nord-vestul țării reușește să facă exact contrariul: readuce satul în prim-plan. Cu umor, autenticitate și o doză sănătoasă de nostalgie.
„Văru de la țară” este un proiect de media-influencing care pune în contrast viața rurală cu cea urbană și evidențiază diferențele, dar și transformările apărute de-a lungul anilor. Filmările au loc într-o cameră tradițională, cu sobă, pat vechi de lemn și mobilier autentic, iar identitatea vizuală a personajului este conturată de costumul tradițional din Oaș. Decorul nu este unul improvizat pentru cameră – este o reconstituire fidelă a unui univers care încă există, dar pe care mulți îl privesc astăzi prin lentila nostalgiei.
Recent, în videoclipuri și-a făcut apariția și „nepoata” – o adolescentă crescută la oraș, pusă față în față cu obiceiurile și realitățile de la sat. Interacțiunea dintre cei doi nu scoate la iveală doar diferențele dintre rural și urban, ci și contrastul dintre generații. Rezultatul este un conținut care stârnește zâmbete, dar și reflecții despre identitate, rădăcini și felul în care s-au schimbat lucrurile în doar câteva decenii.
Proiectul s-a dezvoltat organic în zona Satu Mare – Maramureș – Zalău – Cluj – Bihor și se susține în principal prin colaborări publicitare locale. Însă dincolo de componenta comercială, „Văru de la țară” a devenit o comunitate. Pe rețelele sociale, proiectul a depășit cumulat 100.000 de urmăritori. Pe TikTok, clipurile zilnice trec frecvent de 20.000 de vizualizări, iar unele au devenit virale, depășind 1 milion de vizualizări, cel mai performant ajungând la 1,9 milioane. Pe Facebook, luna ianuarie a adus un vârf impresionant: 13 milioane de vizualizări.
Un moment important în evoluția proiectului a fost apropierea de Tanti Lenuța din Chinteni, cunoscută publicului larg din colaborările cu Mircea Bravo și aparițiile sale în producții cinematografice. Această legătură a consolidat direcția autentică a proiectului și l-a poziționat într-o zonă în care tradiția și new media pot coexista firesc.
„Văru de la țară” nu este doar un personaj online. Este un spațiu de întâlnire între trecut și prezent, între soba cu lemne și telefonul mobil, între portul popular și platformele digitale. Într-un timp în care conținutul se consumă rapid, proiectul reușește să încetinească ritmul și să aducă în discuție ceva esențial: rădăcinile.
Iar faptul că tot mai mulți tineri descoperă tradiția prin intermediul unui ecran spune, poate, mai multe despre viitor decât despre trec.
