De azi, numărul de pe luna martie a Revistei de Cultură ”Nord Literar” este pe piață, oferind publicului iubitor de literatură posibilitatea unei lecturi diversificate și de calitate.
Adam Puslojić – traducător remarcabil din opera marilor scriitori români -, plecat de curând dintre noi, este evocat de Mircea Popa, în eseul ” Adam Puslojić și spiritul balcanic vlaho-sârbesc”.
Cronica Deliei Muntean aduce în prim-plan volumul poetului Echim Vancea, ”Ultima pagină”, un jurnal liric al autorului, în care acesta ”pare că se stinge scriind, osândit de liniștea din .”
În pagina de ”Interpretări”, Constantin Cubleșan ni-l prezintă pe Nicolae Silade, un poet ”meditativ și reflexiv deopotrivă”, precum și volumul său ”eon, un fel de antologie”.
Aventura pariziană a Danielei Sitar-Tăut, împreună cu 46 de elevi, constituie subiectul unui amplu reportaj publicat în paginile revistei.
O traversare a orizontului literar bănățean ne propune Ovidiu Pecican la pagina ”Avalon”, iar Ioan Mariș, într-un amplui eseu, evocă personalitatea poetului Petru M. Haș, trecut în eternitate în 2022.
Dana Buzura-Gagniuc propune o pagină de proză din volumul în pregătire, ”Buzura la Berința”, care va aduce în atenția publicului elemente inedite din viața scriitorului Augustin Buzura, prin valorificarea corespondenței sale cu părinții și prin recuperarea unor povești mai puțin cunoscute publicului.
Gheorghe Pârja punctează repere ale vieții cultuale maramureșene, prezentând evenimentul dedicat lui Vida Geza, desfășurat la începutul lunii martie la Biblioteca Județeană ”Petre Dulfu” din Baia Mare, dar și sărbătorirea Zilei Internaționale a Francofoniei și a Zilei Internaționale a Poeziei.
”Din însemnările unui pierde-vară” se cheamă fragmentul de proză din romanul în pregătire ”Silvestru” al lui Dan Marius Cozma, publicat în pagina dedicată.
Ana Olos ne aduce în atenție ”antologia cu romanul parodic urmuzian, ” în 24 de limbi”, ca un preludiu al ”Anului Urmuz” și al Simpozionului ”Urmuz – 140-100”.
”Poezia seamănă, într-un fel, cu Dumnezeu”, îi mărturisește poetul Ioan Es. Pop lui Gheorghe Pârja, în cadrul unui consistent interviu.
Poezia foarte tinerei autoare Nicoleta Giurgi, cea pentru care ”poezia nu pare să fie o joacă vremelnică”, este trecută prin filtrul critic de Raluca Hășmășan.
În acest număr, se poate citi poezie din creația poeților Elena Cărăușan, Liviu Ioan Stoiciu, a unui mare număr de elevi talentați de la colegiile băimărene, precum și a poetului belgian André Doms, în traducerea lui Horea Bădescu.
Poemul lunii îi aparține Rodicăi Dragomir, parodia lui Lucian Perța îi este adresată lui Liviu Ioan Stoiciu, iar ilustrarea acestui număr al revistei este realizată cu lucrările artistului plastic băimărean Robert Strebeli.
