Numărul pe februarie al revistei de cultură „Nord Literar” a văzut de curând lumina tiparului și poate fi găsit la chioșcurile din Baia Mare și la librăriile din rețeaua Cărturești din întreaga țară.
Eseul Irinei Petraș, „Despre amnezia culturală, se dorește o pledoarie pentru lectură, întrucât – susține autoarea -, „dacă oamenii vor continua să înainteze pe drumul care îi îndepărtează de Carte, de memoria culturală, vor trăi «cumva-cumva». «Însă foarte puțin»”.
În eseul „Un Falstaff bonom”, Ion Papuc radiografiază poezia lui Ștefan Jurcă.
Prezentarea realismului magic și al realismului miraculos din opera lui Charles Scheel este continuată, și în acest număr, de Gheorghe Glodeanu.
Poetul Mircea Petean „își hotărăște el însuși calea și rânduiala” – afirmă Delia Muntean în cronica la volumul de haiku-uri „Trilogia orientală”.
Un studiu ce se constituie într-o „amplă investigație de istorie culturală și de filosofie a modernității târzii” este „Exilul versus Utopia. Reflecții în siajul unei «Est/Etici» a uitării” al lui Dan Anghelescu, despre care scrie Daniela Sitar-Tăut.
Poezia lui Gheorghe Mihai Bârlea si parodia lui Lucian Perța sunt prezente la rubrica „Orfeu”.
Dana Buzura-Gagniuc face un excurs sentimental prin jurnalul lui Ioan Pintea „Proximități și mărturisiri”, apărut de curând la Editura Polirom.
La pagina dedicată „Cuvintelor din exil”, Mihaela Albu aduce pe tapet volumul lui Basil Munteanu, „Panorama literaturii române”.
„Există o legătură imemorială între poezie și trăirea religioasă” consideră Horia Bădescu în eseul „Miracolul încuvântării”.
Gheorghe Pârja semnează două texte: unul cu parfum de amintire și de prietenie, dedicat fraților Vasile și Gheorghe Mihai Bârlea și o cronică la romanul lui Vasile Jurje, „Miracolul oglinzilor din noi”.
Romanul „Satantango” al câștigătorului Premiului “Nobel” pentru Literatură, László Krasznahorkai, este trecut prin filtrul critic de către Ana Olos.
Acest număr este bogat în recenzii, precum cele semnate de Raluca Hășmășan și de Flaviu Claudiu Mihali la volumele „Toate într-o singură inimă” de Răzvan Fugaciu, respectiv „Clandestin în Parnas” de Adrian Vasile Iftime, dar și cele apartinând lui Alexandre Leboeuf la „Pescuirea minunată/La Pêche miraculeuse” de Vasile Trif (traducere din limba franceză de Delia Muntean) și lui Ionel Bota la volumul Marilenei Apostu, „Cămașa pătată de somn”.
Iulian Boldea aduce prezintă volumul Valeriei Bilț, „Mircea Nedelciu, aventuri din curtea interioară a postmodernismului”.
Iubitorii de poezie pot citi versuri de Nicole Sere, de Mihaela Poduț-Ienuțaș și de Dan Rotaru, precum și proză de Nicolae Suciu și de Mircea Bodnariu.
Proaspătul volum al Ralucăi Hășmășan, „Cărți în oglinda timpului”, este prezentat de Ana Ardeleanu.
Dana Buzura-Gagniuc relatează evenimentul „Aducerea acasă a lui Brâncuși”, organizat de curând la Baia Mare.
Versuri de Eugen Barz, traduse în limba spaniolă de David Băltărețu, se pot citi în paginile revistei.
Poemul lunii este semnat de Rodica Brad-Păuna.
Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația lui Marius Barb Barbone, artist prezentat în paginile revistei de Maria Bilașevschi.
