Zugraveli
Raulino delivery
Anais

Știri EXCLUSIVE

DOSARUL „WOODGATE” AL ROMÂNIEI: cum au ajuns pădurile țării la o „valoare de zero lei” în contabilitatea statului, în timp ce milioane de metri cubi de lemn au dispărut spre marii procesatori

APEL PUBLIC ȘI DOSAR DOCUMENTAT • TRANSMIS PRESEI DE FAMILIA RONDOLEAN – GĂLĂȚEAN

Documente oficiale emise de Ministerul Finanțelor în noiembrie 2026 arată o situație greu de crezut: aproape 4,49 milioane de hectare din fondul forestier național figurează în inventarul centralizat al statului (PATRIM) cu „Valoare: 0,00 lei”, fără județ, fără localitate și fără carte funciară.

Scrisoare de înaintare către redacțiile Clujust, Evenimentul Zilei (în atenția domnului Dan Andronic) și Gazeta de Cluj

„Subsemnata Rondolean Maria, împreună cu fiica mea, Rondolean Maria-Victoria, vă transmitem acest dosar pentru ca opinia publică să afle cu ce cinism tratează instituțiile statului și rețeaua silvică din Maramureș un cetățean cinstit. După pierderea soțului meu, Rondolean Victor, și cu probleme grave de sănătate, am fost supusă timp de 20 de ani la hărțuiri continue: convocări în plină iarnă, la zăpadă de un metru, și procese fabricate. Toate acestea, deși am câștigat definitiv și irevocabil la Înalta Curte de Casație și Justiție, la Tribunalul Cluj și la Curtea de Apel Cluj. Pentru că starea sănătății nu-mi mai permite să port singură această luptă, nepotul meu, Gălățean Crin-Iosif, a strâns toate actele oficiale, expertizele, hotărârile definitive, extrasele PATRIM și datele SUMAL 2.0. El vă stă la dispoziție pentru verificarea oricărui document invocat aici.”

1. Cum a fost capturat statul

În marile anchete de presă din lume, de la Watergate până la anchetele despre mafia lemnului, tiparul e același: bogăția unei țări e jefuită nu în ciuda statului, ci cu ajutorul celor care ar trebui să o apere.

În România, centrul acestui mecanism e în Maramureș (Borșa, Vișeu de Sus, Sighetu Marmației), cu ramificații la București și Cluj-Napoca. Dovezile vin chiar din evidențele statului. Prin adresa nr. 629993/05.11.2026, Ministerul Finanțelor a comunicat extrasele din PATRIM, inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, generate la 26.10.2026:

Nr. MFDescriere poziție inventarSuprafațăLocalizare / CFValoare
MF 1363Pădurile și terenurile destinate împăduririi4.395.191,9601 haJudeț: -; CF: –0,00 lei
MF 1364Terenuri pentru nevoi de cultură și administrație silvică53.924,1112 haJudeț: -; CF: –0,00 lei
MF 1365Iazurile și albiile pâraielor din amenajamente1.321,0000 haJudeț: -; CF: –0,00 lei
MF 1366Terenuri neproductive incluse în amenajamente38.251,1058 haJudeț: -; CF: –0,00 lei

În total, 4.488.688 de hectare, la zero lei. Socotind doar 10.000 de euro pe hectar, e o avuție publică de aproape 45 de miliarde de euro ținută în acte la ZERO LEI, cu încălcarea art. 537 din Codul civil, a O.G. nr. 81/2003 și a Codului administrativ. Urmarea e simplă: când zeci de mii de metri cubi de lemn dispar din pădure, în bilanțul statului nu scade nimic, pentru că din zero nu ai ce scădea.

Mai mult, în aceste extrase nu apare niciun număr topografic și nicio carte funciară, nici la Borșa, nici la Sighet. Statul nu poate arăta în propriile evidențe pădurea pe care RNP – Romsilva pretinde, în procese, că o apără în numele lui.

Explicația Ministerului Finanțelor și dovada Horber – IKEA (500 de euro pe hectar)

Ca să justifice valoarea zero, Ministerul Finanțelor susține că statul are în evidență „doar terenul, nu și masa lemnoasă”. Or, potrivit art. 537 din Codul civil, plantațiile prinse în rădăcini sunt bunuri imobile și fac corp comun cu terenul. Lemnul de pe picior nu poate fi despărțit contabil de teren. Altfel se creează exact paravanul prin care lemnul se vinde la negru marilor procesatori fără nicio urmă în bilanț.

Și nicio pădure, nici măcar una tăiată ras, nu valorează 0 lei. Dovada o avem din proprietatea istorică a familiei Rondolean. Când cumpărători din rețeaua IKEA au cumpărat pădure intactă provenită din această proprietate, prin cei care o preluaseră de la familie, au verificat actele timp de șase luni și au măsurat fiecare creangă. În schimb, terenul defrișat, cu amenajament silvic falsificat, de la S.C. HORBER S.R.L. (Borșa, str. Lăzuci nr. 8, jud. Maramureș, reprezentată de Horj Lupu) l-au cumpărat fără ezitare, cu 500 de euro pe hectar. Horber e firma implicată în exploatările de la Borșa, din Maramureș și din Suceava. La vânzare s-a invocat că pădurea ar fi fost tăiată înainte, deși familia Rondolean o deținuse efectiv doar o lună după retrocedare. Dacă până și terenul defrișat se vinde cu 500–700 de euro pe hectar, înscrierea a aproape 4,49 milioane de hectare la 0 lei este o falsificare grosolană a realității.

2. Presiuni asupra presei și asupra funcționarilor corecți

Până să iasă la lumină documentele din PATRIM, adevărul despre Maramureș a fost ținut sub capac prin intimidare. Istrate Ștețco, inspector-șef al Gărzii Forestiere Cluj, l-a dat în judecată pe jurnalistul Golban pentru ce a scris. Tot el l-a amenințat cu plângere penală pe consilierul Florin Pintescu din Corpul de Control al Ministerului Mediului. Pintescu a semnat Raportul de control nr. 70029/DAB/25.07.2025 și și-a dat acordul să-i publicăm numele și să confirmăm că neregulile documentate sunt reale, nu fabulații. Raportul arată, între altele, cum RNP – Romsilva raportează profit pe seama împrumuturilor luate de statul român pentru împăduriri, în loc să folosească Fondul de conservare și regenerare prevăzut de lege.

Gaura neagră din SUMAL 2.0. Analizele informatice depuse la dosare și constatările acestui raport arată că în SUMAL 2.0 milioane de metri cubi de lemn nu au fost fiscalizați prin APV-uri, peste 2.000.000 mc doar la Ocolul Silvic Borșa. Poligoanele GIS au fost mutate de mai multe ori, inclusiv prin „mutarea peste deal” a nr. top. 3801 de la Sărăsău în patrimoniul societății PLIMOB S.A. La trecerea din SUMAL 1 în SUMAL 2.0, parchetele nereprimite nu au fost preluate în modulul „APV istoric”. Așa s-a făcut un burete digital care a șters prejudicii de miliarde de euro la nivel național și de sute de milioane de euro numai pe raza ocoalelor din Maramureș unde familia are acte.

Sighetu Marmației: planurile de bază „întinse ca un elastic”. La Sighet, statul român a fost prejudiciat cu 100.000 mc de lemn de esență tare, de cea mai bună calitate. Valoarea reală e de peste 25.000.000 de euro; în acte apare subevaluat la circa 2.000.000 de euro, cu 0 lei recuperați. Lemnul a ajuns scaune, picioare de scaun, spătare și mobilier pe lanțurile furnizorilor IKEA, plus cherestea pentru mari procesatori precum grupul Schweighofer / HS Timber. Ca să acopere tăierile din interiorul pădurii, rețeaua silvică, fiscală și cadastrală a „întins ca un elastic” planurile de bază. În această rețea intră și funcționari numiți politic la OCPI și ANCPI București, care au evitat răspunsurile invocând atacuri cibernetice și au răspuns abia după șapte adrese oficiale. Fondul forestier nu are voie, legal, să scadă; așa că au trecut scriptic în pădure pășunile, livezile și chiar casa unuia dintre cei 30 de cetățeni din zona Sighetului care au sesizat oficial Guvernul. Gălățean Crin-Iosif pune la dispoziția redacțiilor lista cu numele și adresele acestor oameni. A anunțat oficial primăriile din raza Ocolului Silvic Sighet că plătește el onorariile avocaților pentru toți proprietarii care vor să-și apere dreptatea în instanță. Pe Valea Vaserului, S.C. NOVAARTIS S.R.L. are legături directe sau indirecte până în vârful unor structuri fiscale regionale, pe care le vom proba cu acte la momentul potrivit.

3. Borșa: peste 2.000.000 mc dispăruți și procesele fabricate ca să nu se plătească prejudiciul

Pe raza Ocolului Silvic Borșa au dispărut peste 2.000.000 de metri cubi de lemn. Din 10.000 de hectare de pădure matură, de peste 50 de ani, au mai rămas cel mult 50 de hectare, risipite. De pe parcelele familiei Rondolean – Gălățean au dispărut 70.000 de metri cubi:

  • 59.000–60.000 mc au dispărut din u.a. 90–93, rămase în paza Ocolului Silvic Borșa. Expertiza judiciară făcută împotriva proprietarilor în 2012 stabilise un prejudiciu de 43.000 mc, din care 35.000 mc tăiați ilegal; nu se constatase atunci că suprafața e arie protejată. Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit definitiv că întregul volum a fost tăiat ilegal;
  • Alți 11.000 mc au dispărut din u.a. 3, 8 și 9. I-a exploatat S.C. Romanel International S.A., pe acte de punere în valoare emise abuziv de Ocolul Silvic Borșa, chiar și după ce suprafața fusese predată ocolului silvic privat. Au intrat ca tâlharii peste paza privată ca să care lemnul.

Exact când au fost obligați să plătească acest prejudiciu uriaș, funcționarii silvici au pornit procese fabricate în care susțin că pădurea ar fi „a statului”, ca și cum statul ar fi ei și nu ar mai trebui recuperat nimic. Actele dovedesc însă că pădurea nu a fost niciodată a statului. Iar extrasele Ministerului Finanțelor nu cuprind niciun imobil al statului identificat la Borșa.

Moștenitorilor li s-a retrocedat doar jumătate din suprafața cuvenită. Restul a rămas în „buna grijă” a statului și a fost ras complet, „parcă a trecut bomba”. Iar poporul plătește șapte pădurari, secretar, contabil, șef de ocol și mașini ca să păzească cioatele. Habitatele întreținute din bani publici au ajuns mobilă în Japonia și Asia, prin filiera Schweighofer.

4. Hotărâri definitive sfidate în 2026

Cum a început războiul din instanțe. După 20 de ani și peste 400 de termene de judecată, în care proprietarii și-au cheltuit ultimele resurse, rețeaua locală sfidează chiar hotărârile definitive. Războiul l-au pornit chiar ei: rețeaua silvică, Garda Forestieră și RNP – Romsilva i-au dat în judecată pe proprietari ca să-i oblige să reîmpădurească, din banii lor, suprafețele tăiate chiar de Romsilva. Același tipar l-au folosit și în alte cazuri din zonă, cum e cazul familiei Kindriș de la Vișeu. De fiecare dată când judecătorii au văzut actele, proprietarii au câștigat. Cei vizați se zbat totuși să scape de răspunderea penală și patrimonială: peste 400 de înfățișări pe banii statului, cu juriști plătiți din buget și cu S.C.P.A. Adrian Pop, Avram și Asociații. Această casă de avocatură, angajată de RNP – Romsilva, e într-un conflict de interese strigător la cer: îl apără pe fostul director Paicu Daniel inclusiv împotriva RNP – Romsilva.

Bonusuri pentru paza cioatelor, avansări pentru procurorii care au clasat. Oamenii din satele de munte înghețau fără lemne de foc, erau tot mai săraci și expuși inundațiilor. În același timp, conducerea Direcției Silvice, șefii de ocol și pădurarii încasau bonusuri, prime și salarii mari din bani publici. Procurorii care au condus Parchetul de pe lângă Judecătoria Vișeu de Sus și au avut în lucru dosarele proprietarilor au fost avansați:

  • Panțuru Valentin, fost prim-procuror la Vișeu, a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj;
  • Leonard Amarie, fost prim-procuror la Vișeu, a ajuns la Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș.

Amândoi au clasat toate dosarele și au respins toate probele. Nu l-au audiat niciodată pe pădurarul titular de canton și nici firmele care au exploatat aceste suprafețe. Nu au imputat prejudiciul nimănui, nici pentru proprietari, nici pentru statul român. Mai mult, Panțuru Valentin a lucrat în același timp două dosare despre exact aceeași pădure. În dosarul 398/P/2012 a reținut fără echivoc că proprietar este Rondolean Victor. În dosarul 807/P/2011 l-a declarat, cu rea-credință, proprietar pe Horj Lupu de la S.C. HORBER S.R.L. Faptele sunt dovedite cu acte oficiale și opinia publică trebuie să le cunoască, indiferent de prescripție.

Acte desființate definitiv, dar repetate în 2026. Convocările abuzive, actele de control simulate, falsurile intelectuale și abuzurile în serviciu au venit de la:

  • Vlad Vasile Nicolae, fost șef al Ocolului Silvic Vișeu;
  • Iacob Andreica, cumnatul lui, director tehnic al Direcției Silvice Maramureș, cel care trage sforile încă dinainte de 2010; despre el, pe plan local, există semnalări publice privind susțineri prin legături de rudenie în zona DGA și SRI, aspecte care trebuie verificate oficial;
  • Dănuț Mihali și Pavel Horj, la Borșa.

Tribunalul Cluj și Curtea de Apel Cluj au desființat aceste acte prin hotărâri definitive și irevocabile. Ei le repetă totuși, cu disperare, și în 2026.

5. Vișeu de Sus: dublă măsură în dosarele penale

La Vișeu, aceiași procuror și aceiași polițiști tratează diferit dosarele despre aceeași pădure, după cine e reclamant:

  • Dosarul 2957/199/P/2025. Aici reclamant este chiar vinovatul, Vlad Vasile Nicolae. El susține că din gestiunea ocolului i s-a furat lemnul proprietarilor, în valoare de 250.000 de euro. Tot el defrișează pădurea statului de pe Valea Vaserului fără niciun aviz de mediu, lucru dovedit cu acte;
  • Dosarele 3840/199/P/2024/D1 și 1408/199/P/2025. În acestea, plângerea e făcută de proprietar, iar Vlad Vasile Nicolae e cel reclamat, pentru favorizarea și complicitatea la acest furt. Aici același grup susține că ocolul nu avea terenul în gestiune.

Dosarele sunt la procurorul Renata Benyey și sunt lucrate de comisarul-șef Borcutean Eugen (IPJ Maramureș). La termenul din 04.11.2026, în sala de judecată, aceeași procuroare s-a opus adresei prin care instanța cerea Direcției Silvice Maramureș date despre stocul de lemn.

Actul de control ținut ascuns. Prejudiciul de 250.000 de euro a fost stabilit prin actul de control nr. 16211/08.10.2025. Originalul a stat în dosarul 2957/199/P/2025, la Borcutean Eugen, care a refuzat să ni-l elibereze. Abia după ce am obținut, prin prim-procurorul Ovidiu Ropan, ordonanța de eliberare a unei copii conforme cu originalul, Borcutean s-a mișcat. În 48 de ore, pe repede înainte, i-a audiat în acel dosar: pe fostul pădurar, pe pădurarul actual, pe topograful Paul Gherghelaș (care a falsificat cadastrarea) și pe Vlad Vasile Nicolae.

Pe mine nu m-a audiat. Nu l-a audiat pe Gălățean Crin-Iosif, care cunoaște toată situația și care a făcut plângere în celelalte două dosare. Ca să-i „ridice mingea la fileu” lui Vlad Vasile Nicolae și să încurce și mai tare lucrurile, ca la Sighet, Borcutean Eugen a indicat să fie audiată mătușa mea, doamna Rondolean Maria. Ea nu a fost niciodată acolo, iar la dosar sunt deja toate declarațiile ei. Știa că e bolnavă, și tocmai după ce a aflat asta a inventat 30 de întrebări pentru ea și pentru fiica ei, Rondolean Maria-Victoria. Toate acestea doar pentru ca banii furați să rămână împărțiți între firma S.C. NOVAARTIS S.R.L., șeful de ocol și, probabil, chiar el.

Niciuna dintre ele nu a fost vreodată la Vișeu de Sus sau în pădure. Nu-l cunosc pe Paul Gherghelaș și nu știu nimic despre lucrările din teren, pe care le-a făcut mandatarul lor, Gălățean Crin-Iosif. La dosar există declarația olografă a doamnei Rondolean Maria și expertiza grafoscopică. Expertiza confirmă că semnătura de pe documentația cadastrală a parcelei u.a. 12B nu este a ei și că semnătura fiicei sale lipsește. Capcana a fost oprită în ultima clipă, cerând dreptul legal de a studia dosarul înainte de a răspunde la cele 30 de întrebări.

Ordonanța din 10.11.2026. În dosarul 3840/199/P/2024/D1, în care Vlad Vasile Nicolae e cel reclamat, Borcutean Eugen a respins în bloc toate probele cerute: istoricul modificărilor din SUMAL și log-urile utilizatorilor, expertiza informatică și silvică, precum și adresele către ocoale. Motivul invocat: probele „nu au legătură cu obiectul cauzei” — deși dosarul e deschis chiar pentru fals informatic, prevăzut de art. 325 din Codul penal, iar falsul informatic nu se poate dovedi fără datele din SUMAL. În aceeași ordonanță, poliția trece „rezilierea unilaterală” a contractului de prestări servicii silvice nr. 6929/15.10.2021 ca fapt stabilit, deși contractul nu a fost niciodată reziliat legal.

Ce nu face Borcutean. El refuză de ani de zile să-l audieze pe Gălățean Crin-Iosif în trei dosare penale. Se arată și legăturile lui cu procurorii din Sighet: fostul său subaltern Lucian Mihăilă și prim-procurorul Cristian Marchiș. Colegul lui, comisarul-șef Ardelean Cristian, șeful Serviciului Ordine Publică, a scos amenajamentul silvic din dosar și l-a pus înapoi abia după ce s-a făcut plângere penală.

Descinderi cu mascați la martori. După ce au ieșit informații despre martorii indicați la DNA Baia Mare (procuror Roxandra Berende), au descins la martori echipe cu mascați, alături chiar de polițiștii vizați de plângeri, Borcutean Eugen și Ardelean Cristian. Au fost și la șeful de district Ștefan Tomoiagă, și la secretara Direcției Silvice Maramureș. Îi interesa un singur lucru: „De unde are Gălățean acte?”.

6. Borșa: „predarea de la nimeni către nimeni”

Ocolul silvic a emis convocări în plină iarnă, chiar de Crăciun și de Revelion, la zăpadă de un metru, un atac la demnitatea și la credința oamenilor. La Borșa, în u.a. 90–93, de unde au dispărut 59.000–60.000 mc din cei 70.000 mc furați de pe parcelele proprietarilor, instanțele au anulat deja o inspecție de fond falsă. Atunci funcționarii „trăseseră linie” din pix, iar după doi ani de procese pierdute au fost obligați să facă o verificare reală.

În loc să respecte hotărârile instanțelor din Cluj și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, au încercat din nou să „tragă aceleași linii”. Proprietarul și reprezentantul doamnei Rondolean Maria s-au prezentat la convocare și au plecat acasă, pentru că nu s-a intrat în pădure. A doua zi, funcționarii au mers în teren pe ascuns, fără proprietar și fără niciun reprezentant al doamnei Rondolean Maria. Mai mult, după ce au declarat oficial că pădurea nu e în gestiunea lor, au recurs la o aberație: o „predare de la nimeni către nimeni”, pretinzând că predau pădurea fizic proprietarului. În dreptul silvic e o imposibilitate. Pădurea nu iese din fondul forestier național și din cantonul ocolului de stat decât prin preluare de către un ocol silvic privat autorizat, sub supravegherea Gărzii Forestiere. Proprietarul nu poate lua pădurea să o ducă în America, cum ar fi în cazul domnului Năsui, sau la Cluj, cum ar fi în cazul lui Gălățean.

Pentru doamna Rondolean Maria, văduvă din 2011, de la moartea soțului ei, Rondolean Victor, și bolnavă astăzi, toate acestea sunt o povară grea, care îi afectează sănătatea: incertitudinea fără sfârșit, procesele fabricate, probele respinse și amenințările voalate de tipul „vedeți cu cine vă puneți”.

Dorința de a-i lăsa fiicei un patrimoniu curat și adevărul restabilit o ține însă în picioare. De fiecare dată când adevărul a ieșit la suprafață și judecători corecți i-au dat dreptate, moralul și sănătatea ei s-au îmbunătățit. Binele învinge întotdeauna.

Dincolo de acest caz, „Woodgate” explică de ce satele de munte rămân expuse inundațiilor și îngheață iarna fără lemne de foc, în timp ce o avuție de miliarde de euro stă în actele statului la 0,00 lei.

7. Întrebări publice și cereri urgente

1. Către ministrul Finanțelor, domnul Alexandru Nazare. Vă cerem:

  • să puneți capăt situației în care aproape 4,49 milioane de hectare din fondul forestier al statului (pozițiile PATRIM MF 1363–1366) figurează la 0,00 lei, sub pretextul ilegal că terenul se separă de lemn, contrar art. 537 din Codul civil și dovezii vânzării Horber – IKEA cu 500 de euro pe hectar chiar și pentru teren defrișat;
  • să verificați cum se transformă împrumuturile pentru împăduriri în „profit” al Romsilva;
  • să răspundeți public la două întrebări simple, la care nu ați răspuns în scris: figurează nr. topografic 3801 Sighetu Marmației în inventarul statului? Dacă da, sub ce număr de inventar, cu ce suprafață și din ce act provine dreptul statului? Și câte hectare de pădure are Statul Român, cu numere topografice și carte funciară, pe raza ocoalelor silvice Sighetu Marmației, Borșa și Vișeu?

2. Către directorul general al RNP – Romsilva, domnul Jean Vișan. Pe ce numere topografice și pe ce cărți funciare se sprijină procesele în care Direcția Silvică Maramureș pretinde, în numele statului, pădurile de la Borșa și Sighet? Pentru managementul care a adus Romsilva în situația de a nu-și mai putea plăti salariile după devalizarea pădurilor mature, vă cerem demisia imediată.

3. Către directorul STS, generalul Ionel-Sorin Bălan. Cum explicați lipsa din SUMAL 2.0 a milioane de metri cubi de lemn nefiscalizat, inclusiv peste 2.000.000 mc numai pe raza Ocolului Silvic Borșa? Faptul e confirmat de datele informatice din dosare și de Raportul Corpului de Control al MMAP nr. 70029/DAB/25.07.2025. De ce nu există măsuri tehnice care să blocheze modificările neautorizate ale poligoanelor GIS?

4. Cerere urgentă. Cerem acces imediat pentru specialistul IT Dragoș Dumitrescu, cel care a implementat SUMAL 1 în România în proiectul cu Banca Mondială, la baza de date și la sistemul offline SUMAL. Verificarea tehnică trebuie făcută pentru toate ocoalele unde familia are proprietăți: O.S. Borșa, O.S. Vișeu de Sus, O.S. Composesoral Vișeu și O.S. Sighetu Marmației, ca adevărul și prejudiciul să fie stabilite fără întârziere.

Cu deosebită considerație și încredere în presa liberă, Rondolean Maria, împreună cu fiica sa, Rondolean Maria-Victoria

Documentația tehnică și juridică a fost strânsă și pusă la dispoziția presei de Gălățean Crin-Iosif.

Notă: Dacă sunt persoane care se simt lezate de afirmațiile publicate în apelul familiei Rondolean și a dlui Gălățean așteptăm punctul de vedere pe adresa de email: [email protected]. Îl vom publica în actualizare acestui material.

Vasile Dale
Vasile Dale
Lucrează în presa din România încă din anul 1999 și a obținut, în toți acești ani, o vastă experiență jurnalistică. Din anul 2005, Vasile Dale este corespondent Antena 3 CNN și se numără printre primii corespondenți care au transmis informații și știri din nordul țării. In perioada 2005-2023 a fost si corespondent Antena 1.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

SPORT