Un dosar de amploare privind fraudarea fondurilor publice destinate sprijinirii refugiaților din Ucraina a trecut de etapa camerei preliminare și intră în faza de judecată. Tribunalul Militar Cluj-Napoca a stabilit că rechizitoriul întocmit de procurori respectă cerințele legale, deschizând astfel calea pentru judecarea pe fond a cauzei, scriu colegii de la PresaSM.ro.
La momentul presupuselor fapte, cei trei erau angajați la ISU Maramureș. Doi dintre pompieri ar fi fost transferați – la cerere – la Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență Satu Mare. Ar fi vorba despre căpitanul Simona și plt adj Florin. Celălalt subofițer, plt maj Marius este în continuare la ISU Maramureș. Faptele au fost comise în timpul liber. Cei trei au fost trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunii de obţinere ilegală de fonduri (art.306 NCP) art.306 al.1 C.pen., cu aplicarea art.35 al.1 C.pen. Dosarul este judecat de Tribunalul Militar Cluj Napoca.
Cine sunt inculpații
În centrul anchetei se află trei cadre militare din cadrul Inspectoratul pentru Situații de Urgență, respectiv căpitanul Negrea Miroslava Simpna, plutonierul adjutant Florin Ioan Negrea și plutonierul major Rad Ioan Marius. Aceștia sunt acuzați că ar fi pus la punct un mecanism repetitiv prin care au obținut, în mod nelegal, sume consistente din bugetele locale destinate sprijinirii cetățenilor ucraineni fugiți din calea războiului.
Cum funcționa mecanismul
Potrivit procurorilor, faptele s-ar fi desfășurat în perioada august 2022 – aprilie 2023. Cei trei ar fi depus, lună de lună, cereri de decontare la Primăria Sighetu Marmației și la serviciile de asistență socială. În documentele oficiale, inculpații declarau că găzduiesc refugiați ucraineni și că le asigură hrană. Pentru fiecare persoană declarată, statul acorda aproximativ 70 de lei pe zi.
Ancheta descrie un tipar clar: aceleași persoane erau trecute în mod repetat în documente, erau depuse declarații pe propria răspundere, respectiv sumele erau ulterior ridicate de la autoritățile locale.
Valoarea totală a sumelor obținute ar fi semnificativă: aproximativ 36.820 de lei pentru unul dintre inculpați, peste 109.000 de lei pentru altul, peste 53.000 de lei pentru cel de-al treilea. În total, prejudiciul estimat se ridică la zeci de mii de euro.
„Refugiați” doar în acte
Elementul central al dosarului îl reprezintă caracterul fictiv al găzduirii. Procurorii susțin că, în numeroase situații, persoanele declarate nu au locuit niciodată la adresele indicate. Mai mult, verificările efectuate în bazele de date ale Poliția de Frontieră Română au relevat că unele dintre aceste persoane nu se aflau nici măcar în România în perioadele pentru care se solicitau decontările. În alte cazuri, anchetatorii vorbesc despre „găzduire fictivă” desfășurată pe perioade lungi, uneori pe parcursul mai multor luni consecutive, pentru aceleași persoane.
Declarații pe propria răspundere și controale inexistente
Cererile depuse erau însoțite de declarații pe propria răspundere, prin care inculpații certificau veridicitatea informațiilor. Chiar dacă unele documente ar fi fost completate de membrii familiei, instanța subliniază că semnăturile aparțin celor trei militari, care și-au asumat conținutul acestora. Un aspect considerat relevant în anchetă este declarația unuia dintre inculpați, care a susținut că nu știe dacă persoanele respective au locuit efectiv în imobilele indicate, menționând că doar „trecea pe lângă casă” pentru a verifica situația. Pentru procurori, această afirmație indică lipsa oricărei verificări reale și susține ipoteza unei acțiuni intenționate.
Un sistem repetat lună de lună
Din analiza probelor reiese că mecanismul ar fi funcționat continuu, pe baza unor cereri depuse sistematic pentru aceleași persoane. Practic, schema ar fi fost utilizată pentru generarea constantă de venituri din fonduri publice. Instanța arată că, pentru anumite intervale, există dubii care pot fi interpretate în favoarea inculpaților. Cu toate acestea, pentru alte perioade, probele sunt considerate suficiente pentru a susține acuzațiile formulate de procurori.
Dosarul se află în prezent pe rolul instanței militare din Cluj-Napoca, unde urmează să fie analizat în detaliu. Judecătorii vor decide dacă cei trei pompieri se fac vinovați de acuzațiile de fraudă și fals în declarații în legătură cu fondurile destinate refugiaților ucraineni.
foto principal generat de AI cu titlu exclusiv ilustrativ
