Autorităţile din Germania cer transferarea în România a unui bărbat din Maramureş condamnat de Tribunalul Nurnberg-Furth pentru trei violuri. Solicitarea a fost respinsă însă, pe motiv că, potrivit legii române, bărbatul nu răspunde penal. În România, individul fusese scos de sub urmărire penală într-un caz de sechestrare soldat cu moartea victimei.
Printr-o decizie a Tribunalului Nurnberg-Furth, rămasă definitivă la data de 10 iunie 2016, românul (R.A, 49 de ani) a fost condamnat pentru săvârşirea unei infracţiuni de viol în formă agravată şi a altor două infracţiuni de viol prevăzute de Codul penal german.
Încă din 2017, autorităţile judiciare germane au solicitat transferarea lui din Spitalul Europakanal Erlangen din Germania, unde se află şi în prezent, într-un penitenciar din România. În motivarea cererii s-a arătat că sunt îndeplinite condiţiile din legislaţia privind cooperarea judiciară internaţională, însă acest lucru n-ar fi de ajuns pentru transfer dacă ne luăm după autorităţile judiciare din România.
Autorităţile judiciare române recunosc că era un individ periculos încă dinainte să părăsească ţara, dar l-au lăsat liber
În vara acestui an, Curtea de apel Cluj, instanţa care a judecat solicitarea, a respins sesizarea formulată de autorităţile judiciare din Germania privind recunoaşterea hotărârii de condamnare adoptată de Tribunalul Nurnberg – Furth, pe motiv că pedeapsa a fost aplicată unei persoane care nu răspunde penal în România.
„În cauză, nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de art. 163 alin. 1 lit. d din Legea nr. 302/2004, republicată, existând un incident de neexecutare şi nerecunoaştere, şi anume, pedeapsa a fost aplicată unei persoane care nu răspunde penal potrivit legii penale române. Mai precis, din rapoartele de expertiză medico-legală psihiatrică întocmite în cazul persoanei condamnate R.A. în alte dosare penale instrumentate de autorităţile judiciare române, rezultă că acesta suferă de tulburare schizo-afectivă maniacală, psihoză schizofreniformă tip maniacală şi nu are capacitatea psihică de a aprecia conţinutul şi consecinţele faptelor sale şi nu are discernământ, iar în urma expertizărilor repetate s-a stabilit că sus-numitul este un bolnav psihic periculos”, se arată în considerentele sentinţei penale nr 152/2019 a Curţii de Apel Cluj (www.rolii.ro) care nu este definitivă.
Cercetat pentru sechestrare urmată de moartea victimei
Faptele de care individul a fost luat în vizor încă de pe vremea când locuia în România seamănă izbitor cu cele din cazul Caracal. Într-un dosar deschis de autorităţile judiciare române în 2010, Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureş a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui R.A., după ce, anterior, individul fusese cercetat pentru săvârşirea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, acţiune care “a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei”, potrivit celor reţinute, atunci, de procurori.
Psihoză schizofreniformă tip maniacal
Motivul îl reprezintă tocmai problemele psihice care-l încadrează la lipsă de discernământ. „Potrivit raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 225/16.08.2007, întocmit de Cabinetul Medico-legal Sighetu Marmaţiei, persoana condamnată suferă de psihoză schizofreniformă tip maniacal şi că nu are capacitate psihică de a aprecia conţinutul şi consecinţele faptelor sale, nu a avut discernământ la momentul comiterii faptelor şi nu are nici în prezent.La fel, din raportul de expertiză medico-legală nr. 188/17.05.2010 a I.M.L. Maramureş rezultă că persoana condamnată are bogate antecedente psihiatrice, examenul psihic şi psihologic efectuat pe perioada internării şi examinarea în comisie, se apreciază că aceasta are tulburare schizo-a fectivă, episod actual maniacal şi că nu are capacitatea psihică de a aprecia conţinutul şi consecinţelor faptelor sale, nu a avut discernământ la momentul comiterii faptelor şi nu are nici în prezent”, se arată în condiderentele sentinţei Curţii de Apel Cluj (rolii.ro) care a respins solicitarea autorităţilor judiciare germane privind transferul lui la un penitenciar din ţară.
“Există un incident de nerecunoaştere şi neexecutare”
Potrivit legislaţiei româneşti, când făptuitorul este bolnav psihic, consumator cronic de droguri sau suferă de o boală infecto-contagioasă şi prezintă pericol pentru societate, se poate lua măsura internării într-o unitate sanitară de specialitate, până la însănătoşire sau până la obţinerea unei ameliorări care să înlăture starea de pericol. Totuşi autorităţile judiciare române nu propun celor germane soluţia aducerii condamnatului într-un spital de profil din ţara noastră.
„Având în vedere că persoana condamnată nu răspunde penal potrivit legii române cu privire la faptele pentru care a fost condamnat în Germania, existând un incident de nerecunoaştere şi neexecutare prevăzut de art. 163 alin. 1 lit. d din Legea nr. 302/2004 republicată, pentru motivele care s-au arătat în detaliu mai sus, în temeiul art.165 şi urm. din Legea 302/2004 rap.la art.163 alin.1 lit.d din Legea 302/2004, se va respinge sesizarea formulată de autorităţile judiciare din Germania (…) privind recunoaşterea hotărârii de condamnare (…) adoptată de Tribunalul Nurnberg”, se mai arată în decizia citată care însă nub este definitivă.
Articol integral preluat de Adevărul.ro
