Jocurile de noroc au stârnit o dezbatere largă în societate, mai ales după anunțul făcut de Guvern, prin care anunța că se lucrează la modificarea OUG77/2009, legea care reglementează industria din România.
Noile prevederi urmăresc reforma industriei, responsabilizarea operatorilor cu privire la practicile de optimizare fiscală și privind accesul prea facil la săli de jocuri. Mai mult, guvernul îți propune diminuarea impactului social negativ al jocurilor de noroc prin înființarea unui fond financiar ce ar urma să fie folosit pentru tratarea adicției de jocuri de noroc la persoanele care suferă din acest punct de vedere, la educarea populației privind pericolele pe care această dependență le prezintă, precum pentru prevenție.
Reglementarea platformelor online
Guvernanții doresc, de asemenea, să interzică funcționarea platformelor online care sunt înregistrate în off-shore-uri. Astfel, propunerea legislativă, va obliga operatorii de pariuri online să își deschidă sedii sociale în România. Potrivit site-ului ONJN, la această oră în România funcționează cu licență peste 30 de companii care administrează site-uri de gambling online.
Dacă acest proiect de lege va fi promulgat în forma actuală, jucătorii vor putea beneficia de servicii și bonusuri precum cel din oferta Winbet, numai dacă firma care le oferă poate dovedi că este înregistrată în țara noastră.
Unii specialiști afirmă pentru Fanatik faptul că acest lucru este unul benefic pentru industrie, deoarece va fi stopat fenomenul „optimizării fiscale”, prin care unii operatori evită plata impozitelor în țara noastră. Conform acestora, odată ce companiile vor deschide sedii în România, taxarea profitului va fi făcută exclusiv de autoritățile române.
Scoaterea sălilor de jocuri în afara localităților
Unul dintre cele mai fierbinți puncte ale noii legi își propune scoaterea sălilor de joc în afara orașelor. Prevederea constă în acordarea licenței de funcționare după criterii de distanță și de număr de locuitori.
Proiectul de lege, care momentan se află în comisiile Camerei Deputaților, propune acordarea licenței de funcționare a sălilor de jocuri de noroc în funcție de numărul de locuitori ai localității.
Astfel, numărul spațiilor care găzduiesc jocuri de noroc va fi limitat la maxim un punct de lucru la 20.000 de locuitori. Pentru a face dovada numărului de locuitori, operatorii trebuie să obțină o adeverință de la autoritatea administrației publice locale.
Alte două puncte ale legii aprobate de senat, propun ca spațiile în care funcționează o sală de jocuri să fie amplasată în limita a 50 de metrii față de limita teritorială a localității și ca acesta să nu se apropie cu mai mult de 300 de metrii de unități de învățământ, spații culturale și religioase sau de spații cu caracter social.
Măsura din urmă este văzută cu ochi buni de opinia publică, prin prisma faptului că dependența de jocuri de noroc în rândul tinerilor a crescut la cote alarmante. Cu toate că, potrivit legii, operatorii de săli de jocuri sunt obligați să verifice vârsta celor care le trec pragul, în realitate acest lucru nu se întâmplă.
Potrivit unui reportaj publicat de Balkan Insight, tineri care au început să parieze chiar de la vârsta de 15 ani, admit că au putut intra în săli de jocuri fie cu ajutorul altor majori, fie pentru că îi cunoșteau pe angajați, fie pentru că angajații nu țineau cont de faptul că sunt minori, cu toate că le cereau buletinele.
Concluzii
În lumina ultimelor evoluții legislative propuse de Guvernul României cu privire la industria jocurilor de noroc, societatea este martoră a unei schimbări semnificative în abordarea acestei activități. Anunțul oficial al guvernului privind modificarea OUG77/2009, ce reglementează această industrie, a deschis porțile unei dezbateri ample în rândul cetățenilor, operatorilor economici și al pasionaților de jocuri de noroc.
Cu privire la noile prevederi, se conturează o viziune axată pe reforma industriei, responsabilizarea operatorilor și diminuarea impactului social negativ al jocurilor de noroc. Intenția de a crea un fond financiar destinat tratării adicției de jocuri de noroc, educării populației și prevenției relevă o abordare holistică asupra fenomenului, depășind granițele strict economice.
În concluzie, schimbările propuse în cadrul industriei jocurilor de noroc în România indică o abordare multistratificată, ce vizează nu doar aspectele economice, ci și impactul social și responsabilitatea operatorilor. Evoluția legislației în acest domeniu trebuie însă să fie echilibrată, ținând cont de toate părțile implicate, pentru a asigura o industrie reglementată, responsabilă și benefică pentru societate.
