În perioada 24–28 august 2026, copiii de 5–7 ani din șase unități și structuri școlare pilot din județul Maramureș au participat la școlile de vară „Poveștile care nu s-au scris niciodată”, organizate în cadrul proiectului județean de dezvoltare a literației timpurii „Învățare pentru toți în județul Maramureș”.
Proiectul pornește de la o idee simplă: pentru un copil aflat la începutul drumului spre citire și scriere, învățarea devine mai accesibilă atunci când noile cuvinte au legătură cu oameni, obiecte și experiențe pe care le poate vedea și înțelege. În același timp, literația devine un instrument prin care patrimoniul cultural poate fi cunoscut și transmis. Copiii învață să citească pentru a înțelege mai bine poveștile locului și învață să scrie pentru a putea adăuga, într-o zi, propriile povești.
Timp de cinci zile, școala s-a mutat mai aproape de viața comunității. Copiii au întâlnit oameni ai locului, i-au ascultat, le-au pus întrebări și au descoperit rețete, meșteșuguri, obiceiuri, cântece și cuvinte care fac parte din patrimoniul cultural al satelor lor. Apoi au transformat ceea ce au văzut și au auzit în cuvinte, propoziții, desene și pagini de carte.
La Șomcuta Mare, o rețetă aparent simplă de mămăligă a adus în curtea școlii oameni din comunitate, ceaunul și poveștile despre felul în care gătește o mâncare bună. După experiență, copiii au lucrat cu noile cuvinte și au construit propria poveste „cu gust de acasă”.
La Suciu de Sus, un meșter popular le-a arătat copiilor cum se fac zgărzile tradiționale din mărgele. Cei mici au descoperit modele cu denumiri precum „tătăiță”, „coada-racului”, „tri ruji” sau „colții lupului” și au învățat că într-un obiect pe care îl privesc pot exista forme, cuvinte, simboluri și povești deopotrivă.
La Ocna Șugatag, un adevărat tezaur uman le-a povestit drumul cânepii, de la bobul semănat primăvara până la cămașa purtată de sărbători. Odată cu el au revenit în sala de clasă și cuvinte pe care copiii le aud astăzi foarte rar: „hrebdinca”, „caierul”, „topchina”, „sculul”, „răschitorul”, „bărbânța” sau „vârtelnițele”. Vocabularul local a devenit astfel material pentru activități de literație.
La Moisei, mătușa Axenia și mama Nița le-au arătat copiilor câtă migală intră într-o încrețitură cusută și câtă ață este necesară pentru un model tradițional. Într-o altă activitate, cântecele din Maramureș au devenit prilej pentru exerciții de ritm, rimă și sunete.
Iar la Pribilești, bunica Marina a frământat gogoși împreună cu cei mici, un părinte le-a arătat cum se fac lumânările, alții le-au povestit despre anotimpuri, sărbători și costumul tradițional. În ultima zi, copiii au construit o reprezentare a comunității, identificând locuri cunoscute, case și vecini.
Comunitatea a devenit o carte
În fiecare zi, experiențele au fost urmate de activități structurate de literație timpurie și numerație, adaptate nivelului copiilor din grupa mare, clasa pregătitoare și clasa I. Prin lectură integrată, activități de conștientizare fonologică, dezvoltarea vocabularului, desen, scriere și exerciții matematice, copiii au Asociația Toți Copiii Citesc | Comunicat de presă
transformat experiența comună a dimineții într-o pagină de carte. Zi după zi, paginile s-au adunat în „Marile Cărți” ale comunităților.
La finalul săptămânii, aceste cărți au fost prezentate părinților și oamenilor din comunitate. Astfel, poveștile care până atunci existau mai ales în memoria și în experiența oamenilor au primit o nouă formă, creată chiar de copiii care vor duce comunitatea mai departe.
Un model care poate fi folosit și în alte comunități
Modelul „Poveștile care nu s-au scris niciodată” a fost construit astfel încât să poată fi adaptat și în alte comunități din România. Nu este nevoie de obiective turistice sau de tradiții spectaculoase. O rețetă păstrată într-o familie, un meșteșug, un cântec, o expresie locală sau povestea unui om din sat pot deveni punctul de pornire.
Școlile de vară „Poveștile care nu s-au scris niciodată” fac parte din demersurile Asociației Toți Copiii Citesc de a construi contexte de învățare relevante pentru copii și de a reduce diferențele de literație încă din primii ani de educație.
Asociația pune la dispoziția cadrelor didactice ghidul de facilitare și resursele educaționale necesare pentru adaptarea activităților. Mai multe informații despre modelul educațional și resurse sunt disponibile pe pagina proiectului: https://toticopiiicitesc.ro/scoala-de-vara-povestile-care-nu-s-au-scris niciodata/
Proiectul este realizat cu sprijinul Fundației Orange România prin Programul „Susține un ONG” și cu sprijinul Inspectoratului Școlar Județean Maramureș.
