După izbucnirea epidemiei COVID-19 și declanșarea crizei sanitare în România, anul politic 2020 părea compromis. Țara trebuia administrată și nu transformată într-o scenă cu primadone și subrete, tenori sau baritoni care să falseze pentru o notorietate iluzorie. Nu ne așteptam la noutăți semnificative pe plan local. În Maramureș și Baia Mare tradiția se perpetuează și în politică, ultimii 20 de ani fiind populați cu aceiași politicieni. Dar presa online și social media au schimbat regulile jocului, pe eșichier apărând partide
și alianțe, cu fețe și caractere noi.
Starea de alertă a schimbat regulile, fiind interzise întâlnirile și evenimente electorale publice, situație ce avantaja politicienii cu abilități retorice sau carismatici. Acum e vremea celor capabili de exprimări coerente în scris și a staff-urilor de campanie cu specialiști în manipulare publică. Bogdănel Gavra nu a făcut decât o singură politică: a cetățeanului cu nevoi sociale, a comunităților marginalizate și a celor fără privilegii. Am provocat un nou interviu după anunțarea deciziei privind implicarea în competiția electorală, dornici să descoperim ce argumente va invoca…
Reporter: – Domnule Gavra, după experiența din asistența socială și cea civică, o nouă provocare? Ce elemente au determinat această decizie?
Bogdănel Gavra: – Experiențele menționate m-au apropiat de oameni, reușind să cunosc categorii sociale diferite, de la oameni cu o situație materială de excepție până la oameni foarte săraci, fără adăpost sau cu mari probleme de sănătate. Sunt conștient că există diferențe între oameni, că există standarde de viață diverse, unii au o educație solidă, alții afaceri sau muncesc din greu. Însă, există un aspect important și consider că e rolul societății să îl asigure, în mod egal, nediscriminatoriu. Mă refer la egalitatea de șanse pentru orice membru al comunității!
R: – În Baia Mare sunt câteva probleme nerezolvate, perpetuate în ultimii 20 de ani, iar una dintre ele, poate nu cea mai importantă, este cea a zonelor numite generic ”pungile de sărăcie” și a populației care trăiește acolo. Ați avut atribuții în domeniu, ați avansat câteva soluții și chiar ați finalizat câteva proiecte comunitare în domeniu. Cu toate acestea situația nu este rezolvată, ia amploare, iar soluții ferme nu sunt avansate. Chiar nu sunt soluții sau nu există voință administrativă?
BG: – Nu mi-am propus să fiu consilier local pentru a fi reprezentantul minorităților aflate în situația menționată și nici nu pretind că am soluții miraculoase. Problema poate fi rezolvată doar printr-un efort colectiv al comunității băimărene, la care să participe nu doar administrația publică sau instituțiile statului. Majoritatea acestor cazuri sunt rezolvabile prin voință administrativă și responsabilitatea celor în cauză. Noi am generat problema, direct sau indirect prin pasivitate sau dezinteres, noi trebuie să o rezolvăm dar
este clar, administrația publică trebuie să facă primii pași. Iar soluții există…
R: – Vă prezentați în competiția electorală sub sloganul ”Respect pentru familie, respect pentru băimăreni”, un enunț generos dar care trebuie explicat. Considerați că în orașul nostru, cetățenii și familia nu beneficiază de respectul cuvenit, în raport cu principiile dumneavoastră sau e vorba de un context mai larg?
BG: – Evident că este vorba de un context mai larg, prin prisma raportului între autoritate și cetățean. Respectul nu implică doar aspecte de atitudine precum salutul. Respectul implică ordine și curățenie, siguranță publică, trafic civilizat, educație, cultură, servicii de calitate în sănătate și spirit civic. Respectul trebuie să fie reciproc și egal, în raportul dintre autoritate și cetățean, iar băimărenii trebuie să participe activ la viața comunității. Familia și viața ei socială trebuie să fie una sănătoasă, conformă normelor de etică și mentalității creștine. Trebuie să creăm și să aplicăm un sistem de valori unanim acceptat, în care excesele de orice fel să dispară, un mediu social în care să ne redescoperim ca oameni și cetățeni.
R: – Baia Mare nu este și nu trebuie să fie doar un oraș cu problemele specifice unei comunități care doar subzistă, cu oameni săraci, șomeri sau asistați sociali. Avem nevoie de investiții, firme puternice, comerț sănătos, învățământ de calitate, oportunități pentru tineri, zone de agrement, sport de masă și cultură. Ce ar trebui făcut în acest sens, cum trebuie gospodărit orașul cu un buget limitat, credite și datorii?
BG: – Cu multă înțelepciune, obiectivitate și rigoare. Banii sunt puțini, avem și credite, nevoile sunt multe și diverse. Am analizat foarte serios și mi-am propus un plan cu zece principii de bună guvernare. Dacă vor fi acceptate de cetățeni și de consilierii locali, se poate. Totul depinde de cum ne stabilim obiectivele și prioritățile care trebuie să fie, în mod obligatoriu, cele din agenda cetățeanului. Trebuie o schimbare de optică. Nu autoritatea publică stabilește nevoile băimărenilor, ei și le stabilesc, administrația stabilește doar prioritățile și ordinea realizării lor. Când vom înțege acest aspect vom fi cu adevarat demni de a fi în serviciu public.
R: – Este clar că va trebui să mai detailați anumite aspecte. Ce așteptări aveți de la ceilalți competitori și care ar fi un prim mesaj adresat băimărenilor?
BG: – Îmi doresc, și sunt convins că marea majoritate a băimărenilor gândesc la fel, o campanie decentă și fără mizerie morală, atacuri la persoană sau la familiile candidaților. Avem nevoie de o competiție între idei și soluții viabile, nu de o ”luptă”, termen și intenție total greșite. Băimărenii nu trebuie să fie implicați într-un război fratricid, de o parte sau alta a eșichierului politic. Vom prospera și ne vom dezvolta doar când vom reuși să înțelegem un aspect esențial. Că nu suntem dușmani, ci membrii unei mari familii care
merită respect și un viitor frumos.
Biroul de comunicare al PMP
Comenteaza cu Facebook
