Apărut de curând, numărul din septembrie al Revistei de Cultură ”Nord Literar” vine cu un sumar dens și variat, ca de fiecare dată, și cu multe pagini dedicate aniversării ori portretizării unor personalități remarcabile.
Pornind de la analiza cititorului român care ”n-a încetat să fie unul de talie europeană, mondială”, Irina Petraș își declară puterea de a-și imagina o comunitate utopică în care ”neliniștile interioare te-ar purta periodic spre librării, biblioteci, muzee, galerii, săli de spectacol.”
Ion Papuc face o analiză a volumului ”Simbolistica vaselor funerare din cultura Suciu de Sus” al sculptorului Ioan Marchiș. La rubrica ”Avalon”, Ovidiu Pecican se oprește asupra prozei lui Florin Bănescu.
Criticul literar Cornel Ungureanu aniversează 80 de ani, prilej cu care profesorul Gheorghe Glodeanu trece în revistă consistenta operă a acestuia.
”Cum se naște un concept” este textul în care criticul Delia Muntean abordează fenomenul ”Echinox” din perspectiva celui dintâi cronicar literar al publicației, Petru Poantă.
Exercițiile de dictare, ca experiment inițiat de scriitoarea Doina Ruști în Capitală, cu prilejul Zilei Limbii Române, au stat la baza reportajului realizat de Daniela Sitar-Tăut.
Paginile de eseu sunt dedicate abordării lui Nichita Stănescu din două perspective: cea a Doinei Uricariu, care analizează romanul lui Bogdan Crețu ”Nichita, poetul ca și soldatul”, și cea a lui Nichita Danilov, care caută răspuns la întrebarea ”A fost Nichita Stănescu un poet religios?”
În această lună, revista are două pagini dedicate rubricii ”Orfeu” și doi poeți importanți, Horea Bădescu și Vasile Igna.
În acest număr se regăsesc poezii din creația lui Ioan Dragoș, Dumitru Ichim și Doina Drîstariu, traduceri din opera autoarei albaneze Anila Dahriu, iar poemul lunii aparține lui Alexa Gavril Bâle, care în septembrie a împlinit 60 de ani.
Pe pagina dedicată evenimentului, Dana Buzura-Gagniuc face o trecere în revistă a manifestărilor la care Revista de Cultură ”Nord Literar” a participat în lunile iulie-august.
Criticul de artă Eniko Botiș conturează un portret al sculptorului Traian Moldovan, la împlinirea a 85 de ani. Gheorghe Pârja le dedică o pagină celor doi autori maramureșeni aniversați în acest număr, Paul Romaniuc și Alexa Gavril Bâle și evocă personalitatea academicianului Augustin Buzura, de la nașterea căruia s-au împlinit 85 de ani în 22 septembrie.
Jurnalist, poet, promotor al culturii tradiționale, Menuț Maximinian este portretizat de universitarul clujean Mircea Popa.
În cele două pagini de recenzii, Izabella Bejan-Krizsanovszki se oprește asupra cărții lui Bogdan Boeru -”Benedictina”, iar Raluca Hășmășan asupra volumului ”Totul va fi bine” al Mariei Ivanov, o poetă pentru care ”poezia a reprezentat o formă de resuscitare”.
Nu lipsesc cronica de artă a Dalinei Bădescu și parodiile lui Lucian Perța.
Acest număr al revistei este ilustrat cu interioare și obiecte de artă populară oferite de Muzeul Satului Baia Mare.
