Sunt zone din Maramureş care pot fi numite, fără a da greş, un tezaur de tradiţii. Şi fiecare obicei este păstrat acolo cu sfinţenie. Şi vorbim acum despre obiceiul folosirii vâltorilor. Încă sunt sate în nordul ţării unde ţesăturile sunt spălate la râu, iar vâltorile sunt de mare ajutor. Mecanism arhaic ce foloseşte mai ales puterea apei, vâltoarea spală cel mai bine lâna spun localnicii.
„Noi am moştenit această tradiţie şi lâna are cerinţele ei. În fiecare an venim să ne împrospătăm hainele ţărăneşti pe care le-avem. Ţoluri, cerge, pături, ce-avem prin casă. Astăzi mi-am luat o cămeşă, după cot se numeşte, şută. Pentru că noi încă mai lucrăm astăzi şi îmbrăcate în port tradiţional, nu doar avem haine de sărbători”, a declarat Măriuca Verdeş, localnică.
n satele din Maramureș, tradiţia este încă un mod de viaţă. Iar curăţenia de primăvară se face şi ea după metodele străbunilor. În Călineşti, după ce pământul din curţi este pregătit pentru însămânţat, toată lumea aduce ţesăturile la vâltoarea satului. „Cam de 80 de ani. Şi de prin sate şi de prin sat o venit lumea. Dar cât o fo’ colectivul ni l-o luat ş-apoi l-am făcut de-al doilea”, a declarat Maria Revnic, proprietar vâltoare.
Vâltoarea, un fel de maşină de spălat naturală, este perfectă pentru lucrurile din casele ţărăneşti. Şi spală de la cămăşi, la haine groase şi chiar curverturi de lână. Pare simplu, însă doar localnicii ştiu să aleagă momentul perfect pentru fiecare: ţesăturile mici se duc când debitul apei este scăzut, iar cele mai grele când vâltoarea are apă din abundență. Folosirea vâltorii este o tradiţie veche de sute de ani. Plata la vâltoare se face doar dacă localnicii doresc, iar banii sunt folosiți pentru recondiționarea sistemului de funcționare.
Sursa observatornews.ro