Cu ani în urmă, ba chiar anul trecut când cu acumularea Firiza golită nefericit, în an de record de secetă, se vorbea mult de problemă, de sate rămase fără apă.
Acum, când s-a depășit în temperaturi anii anteriori, e liniște, sunt alte griji. Sunt mai multe sate anul acesta ce se chinuie cu lipsa de apă, la gospodării, la animale. Cu ani în urmă, cisterne ale ISU duceau apă unor sate gen Baba, acum nimic. Poate trebuie ordin al Prefectului să faci un gest umanitar? Cel mai recent, am ajuns în satul Hovrila care e sec, gol. Mai mulți localnici se plâng că nu au apă, în condițiile în care unitatea administrativă face fel de fel de alte investiții.
”Nu mai avem apă deloc. Nici un pic. Uite, la robinet, zero. Am adunat apă din ploaie, a trecut. Aducem cu bazine, care de pe unde. Aduceam din Valea Hovrilei, da nu mai este. Și se și împute. E principala ocupație a oamenilor, să umble cu bazine de 1.000 și 2.000 de litri, care-unde, după apă la animale și la casă. Noi avem două fântâni în deal, și alții au, nu mai e o picătură de apă în ele, oricum suntem patru familii la ele. Gândiți-vă că ar trebui să ne facă doar o rețea de apă de doi kilometri, de la Buciumi! Atât! Culmea, și cătunul Runc are rețea de apă, noi nu. Și Calea Mireșului are, normal. La fel ca noi e și Buteasa, tot fără apă!”, ne spun soții Mihai și Ramona Achim.
Mergem să vedem fântânile. Goale. Unii au și ghinionul ca apa pe care o aduc cu bazine și vărsată în fântână să se scurgă încet, rămân fără ea în zile. Sătenii s-au adresat primăriei, li s-a spus că este proiect, dar nu e finanțare. S-au adresat deputatului de zonă, nimic, li s-a răspuns că… e problema administrației locale. S-au adresat Consiliului Județean, verbal, la vizita unui prim-ministru. Tot așa a rămas.
Culmea, Constituția României zice altceva… ”Nivelul de trai ARTICOLUL 47 – Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. Mai mult, dreptul la ocrotirea sănătății- ARTICOLUL 34 – Dreptul la ocrotirea sănătății este garantat. Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei și a sănătății publice.
”Nu e normal, să fim în 2023 fără apă, plătitori de taxe și impozite. Înainte să coboare pânza freatică, înainte de anii de secetă, aveam. Eu zic că ni se îngrădește dreptul la sănătate. Avem copii, umblăm să cumpărăm apă. Da’ bine că fac cinematograf în Șomcuta! Runc are 20 de case, le-o dus apă, noi suntem 100 de case fără apă, de 10 ani tot așa suntem” – spune un alt localnic revoltat.
Evident, înțelegem cum funcționează investițiile, liniile de finanțare, nu suntem absurzi. Doar facem o simplă observație: orașul Șomcuta Mare are în lucru cinematograf, fostul sediu al Securității ca viitor Muzeu al Țării Chioarului, pistă de biciclete între Vălenii Șomcutei şi Runc etc. Bravo. Doar că are două sate cu lipsă majoră de apă. Cât despre Valea Hovrilei, cea de care scriam în toamna trecută ironic c-ar curge borhot pe ea, nu apă, în acest moment e secată aproape total. Apa băltește, curge abia-abia, în timp ce, în primăvară, vuia, nu te auzeai ce vorbești la 20 de metri de ea.
Articol preluat de pe www.graiul.ro, semnat de Alexandru Ruja. Fotografii Alexandru Ruja.
