BREAKING NEWSImportant

Impactul economic al serviciilor online în România

România este recunoscută ca fiind una dintre țările de top la viteza de internet. Cu toate acestea, procesul de digitalizare este extrem de lent în rândul instituțiilor statului. România se remarcă ca având unul dintre cele mai puțin dezvoltate sisteme de servicii publice online din UE, care contrastează cu infrastructura sa extinsă de telecomunicații care oferă acces foarte rapid și ieftin la internet.

Însă în mediul privat lucrurile stau altfel, iar în ultimul deceniu serviciile online au cucerit România. Potrivit Institutului Național de Statistică (INS) din România, în 2019, aproape 76% din toate gospodăriile aveau acces la internet.

Deși accesul la internet în bandă largă (adică nu mai lent de 30 Mbps) a fost disponibil din 2017 pentru cel mult aproximativ două treimi din gospodării (cu mult sub media UE de 78 % în 2019), capacitatea rețelelor existente a crescut constant.

În 2019, aproximativ 50% dintre gospodării aveau internet de mare viteză (viteze de minim 100 Mbs), peste media UE de doar 26% dintre gospodării având această viteză de internet.

Pe lângă dezvoltarea internetului de mare viteză, un rol important în dezvoltarea serviciilor online a jucat și accesul românilor la terminalele mobile. Milioane de smartphone-uri, laptop-uri, tablete și calculatoare sunt comercializate anual în România.

Totodată, companiile de telecomunicații oferă servicii de acces la internet în bandă largă la prețuri favorabile. Potrivit unui studiu al analiștilor Picodi, publicat în decembrie 2019, prețul mediu lunar al accesului la internet cu conexiune în bandă largă cu o lățime de bandă de până la 150 Mbps era de doar 8 EUR. Prin comparație, în Ungaria, Polonia, Cehia și Germania, accesul la rețele cu lățimi de bandă de până la 100 Mbps costă 9,34 EUR (0,09 EUR pe Mbps), 10,63 EUR (0,07 EUR pe Mbps), 21,34 EUR (0,21 EUR pe Mbps) și, respectiv, 42,44 EUR (0,42 EUR pe Mbps).

În contextul în care milioane de români au acces la internet de mare viteză prin intermediul dispozitivelor portabile, tot mai multe companii au ales calea digitalizării a numeroaselor servicii. Industriile de streaming, de games, serviciile de comerț online și industria divertismentului au cunoscut o evoluție favorabilă în ultimii ani, cu o accelerare constanță în ultimii 2-3 ani. Industria de gambling, parte a industriei de divertisment, se bucură de un real succes în rândul românilor. În ultima decadă, au apărut tot mai multe online casino ce pun la dispoziția jucătorilor o varietate tot mai mare de jocuri, inclusiv cele clasice Poker, Blackjack sau Ruleta.

Deși românii au acces la internet de mare viteză și la dispozitive portabile, conform unui studiu DESI, doar o treime dintre români au și competențele necesare de a naviga pe internet, iar aici vorbim de navigarea web și de a desfășura diferite alte activități conexe internetului. Pentru majoritatea românilor este ușor să comunice pe rețelele sociale și să folosească internetul la acțiunile de bază, însă nu la fel de bine se descurcă cu serviciile de internet banking, plăți online, comerț online și chiar pentru a se informa.

Singurele servicii pe care românii le folosesc mai des decât cetățeanul UE sunt rețelele sociale și apelurile video. În ambele cazuri, acest lucru este în mare măsură legat de nivelul foarte ridicat al migrației economice, deoarece aceste servicii permit oamenilor să mențină contactul cu membrii familiei și prietenii care au părăsit țara.

Odată cu evoluția internetului și a digitalizării, a crescut și cererea tot mai mare de personal calificat în sectoarele tehnologice. În timp ce profesioniștii IT reprezintă în medie 3,9% din forța de muncă din UE, în România acest număr este de doar 2,2%. Între timp, cererea de lucrători cu înaltă calificare este uriașă în România datorită dezvoltării rapide. Între 2007 și 2017, numărul companiilor care operează în mediul online a crescut de la mai puțin de 10.000 la aproape 17.500, în timp ce cifra de afaceri a crescut cu 150%, de la aproximativ 2 miliarde de euro la aproape 5 miliarde de euro.

În ultimii ani, a crescut interesul pentru comerțul electronic. Potrivit INS, în 2020, până la 58% dintre utilizatorii de internet români cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au achiziționat un produs sau serviciu online.

Drept urmare, valoarea pieței de comerț online a fost estimată la 5,6 miliarde EUR. Creșterea popularității comerțului electronic este direct legată și de interesul crescut al românilor pentru plățile electronice. Potrivit serviciului PayU (unul dintre cei mai mari operatori de plată electronică din lume), ponderea tranzacțiilor electronice în numărul total de plăți a crescut în 2020, atingând plafonul de 36%.

Pe lângă industria de comerț online, cea de jocuri și jocuri de cazinou a cunoscut și ea o creștere accelerată, crescând astfel și impactul asupra economiei naționale. România este una dintre țările cu cele mai mari încasări de taxe și impozite generate de cazinourile online. Anual se estimează că industria de gambling generează venituri la bugetul de stat  este peste 600 de milioane de EURO, echivalentul a 0.2% – 0.3% din PIB. Iar în anii următori, pe baza creșterii industriei și a sistemului de impozitare, impactul va fi și mai mare, autoritățile estimând că veniturile din taxele și impozitele generate de jocurile de cazinou să depășească 1 miliard de EURO.

Nici industria de streaming și divertisment online nu e mai prejos, românii fiind mari consumatori de astfel de servicii. Anual, această ramură este evaluată la aproximativ 30 de milioane de EURO, cu o rată creștere anuală de 16.5%. Se estimează că serviciile OTT vor depăși plafonul de 48 de milioane de EURO.

Și industria de jocuri video este în creștere, datorită vitezei de internet și a noilor tehnologii ce stau la baza dezvoltării de noi jocuri multiplayer. Este o industrie evaluată la peste 136 de milioane de EURO.

O altă industrie online aflată în plin ploces de creștere este cea de curierat și takea-way. Românii au început să utilizeze tot mai mult serviciile de mâncare la pachet.

După cum se poate observa, digitalizarea serviciilor vine la pachet cu o creștere economică susținută de gradul de mare de absorbție în rândul românilor. Pe lângă taxele și impozitele plătite la stat, aceste industrii impactează și datorită numărului mare de angajați necesari pentru susținerea și dezvoltarea acestor servicii digitale.

Nu există nicio îndoială că digitalizarea serviciilor publice românești va continua să se accelereze. Un factor care contribuie la dezvoltarea acestui sector ar putea fi fondurile pe care România le-a obținut în cadrul Planului Național de Reconstrucție al UE, din care Bucureștiul intenționează să aloce un total de 1,9 miliarde de euro în acest scop.

Te-ar putea interesa si

DISPOZIŢIE privind convocarea Consiliului Judeţean Maramureş în şedinţă ordinară

Redactie

VIDEO: Șoferul urmărit de poliție prin Baia Mare avea 3,54 g/l alcool pur în sânge. A fost arestat preventiv

Vasile Dale

SALVAT DE COLEGII DE LA SMURD: Un pompier din Maramureș a încercat să se spânzure

Vasile Dale

Lasa un mesaj

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.